Cancerul reprezintă a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare, înregistrând cu 48% mai multe decese în oncologie decât media europeană. Printre elementele care influențează rata mortalității provocate de cancer se află numărul specialiștilor, al centrelor de tratament, aparatura și tipurile de tratament disponibile, atitudinea bolnavului față de cancer și factorii de natură financiară. Un rol esențial, în schimb, îl joacă prevenția.
Dar cât de precauți sunt românii atunci când vine vorba de cancer? Sunt la curent cu testele de screening și când ar trebui ele efectuate? Un chestionar la care au participat 1,500 de români oferă răspunsuri acestor întrebări, dar și altora legate de prevenția cancerului.
93% dintre români sunt îngrijorați că se pot îmbolnăvi de cancer
Cazurile de cancer sunt din ce în ce mai frecvente. Dincolo de dezbaterile care atribuie asta unor consecințe directe ale stilului de viață sau factorului genetic, trebuie luat în evidență și faptul că evoluția medicinei a dus la depistarea și diagnosticarea mai ușoară a diferitelor forme de boală.
Frecvența cazurilor se regăsește și în rezultatele chestionarului, unde 82% (sau 4 din 5 români) au spus că au avut rude sau cunoscuți bolnavi de cancer.
De cele mai multe ori, expunerea la cazuri de cancer în rândul familiei sau al prietenilor poate exacerba grija legată de boală. Dovadă și faptul că 93% dintre români sunt îngrijorați că ar putea să sufere de cancer la un moment dat.
1 din 3 români nu știu ce analize periodice le sunt recomandate
Nivelul de informare poate influența gradul de îngrijorare și comportamentul fiecăruia în ceea ce privește efectuarea investigațiilor și testelor periodice. Deși controalele preventive recomandate în funcție de vârstă și sex joacă un rol esențial în depistarea precoce a bolilor, 1 din 3 români nu știu care sunt seturile de analize și investigații pe care trebuie să le facă.
În ciuda beneficiilor pe care le aduc controalele preventive, 61% dintre români aleg să meargă la doctor doar atunci când au o problemă. Ba mai mult, deși sunt îngrijorați că s-ar putea îmbolnăvi de cancer, mulți români nici măcar nu au auzit de testele de screening pentru prevenția cancerului (17%).
În condițiile în care peste 20,000 din decesele cauzate anual de cancer în România sunt evitabile, testele de screening pentru depistarea timpurie a cancerului sunt din ce în ce mai importante.
Românii se declară mai familiarizați cu investigațiile adresate femeilor decât cu cele adresate bărbaților. Acest lucru poate fi pus și pe seama campaniilor la nivel național de conștientizare și prevenție a cancerului de sân și a cancerului de col uterin, care s-au dovedit esențiale în educarea populației largi cu privire la aceste tipuri de cancer.
În ceea ce privește testele de screening recomandate bărbaților, se observă că dintre aceștia, 57% nu au auzit de testul PSA (agent specific prostatic) folosit pentru depistarea cancerului de prostată – una dintre cauzele principale de mortalitate prin cancer în rândul bărbaților.
În schimb, bărbații se declară mai familiarizați cu testele de screening recomandate femeilor. 57% dintre aceștia au auzit de testul HPV, 58% de mamografie și 67% de testul Babeș-Papanicolau.
Aproape jumătate dintre români nu și-au făcut niciodată un test de screening
Deși controalele preventive sunt esențiale în depistarea leziunilor sau cancerelor în stadii incipiente, 40% dintre români nu și-au făcut niciodată un examen de screening pentru cancer. În același timp, doar 16% dintre respondenți au spus că merg anual la controale preventive, 66% dintre aceștia fiind de sex feminin.
Odată cu înaintarea în vârstă, prevenția cancerului devine mult mai importantă. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre românii de peste 35 de ani nu și-au făcut niciodată un screening pentru cancer.
Medicii oncologi recomandă, în funcție de vârstă, încărcare genetică familială și factori de risc (fumători, etc), următoarele:
- control senologic (mamografie, RMN mamar, ecografie mamară) anual sau bianual între 40-70 de ani
- screening ginecologic anual (sau la 2-5 ani în funcție de metodă) la începerea vieții sexuale
- colonoscopie începând de la 50 de ani sau mai devreme (în funcție de grupele de risc)
- efectuarea PSA anuală pentru categoriile cu risc crescut începând cu 50 de ani
- screening pulmonar pentru categoriile cu risc crescut începând cu 50 de ani
- screening dermatologic anual
Variațiile fiind destul de mari, decizia privind metoda de screening și frecvența acesteia trebuie decisă împreună cu medicul oncolog.
37% dintre români preferă să nu știe dacă au cancer
Lipsa de informare contribuie la neglijarea controalelor preventive – un motiv pe cât de simplu de înțeles, pe atât de ușor de remediat prin campanii de conștientizare și acces la informație. Mai dificil de remediat, însă, sunt motivele de natură financiară și teama de diagnostic.
52% dintre români au spus că nu merg la controale preventive din cauza costurilor, iar 37% au invocat frica spunând că preferă să nu știe dacă au cancer. Pentru 27% din respondenți, posibilele riscuri care pot apărea în timpul investigațiilor sunt de ajuns pentru a-i opri de la efectuarea testelor preventive.
Printre alte motive se numără și rușinea de a face anumite proceduri (ex. colonoscopia), lipsa încrederii în cadrele medicale și aparatura din țară, dar și distanța mare față de centrele specializate de diagnostic și tratament.
În 2022, cancerul a luat aproape 50,000 de vieți în România, conform Institutului Național de Statistică.
Metodologie
Studiul se bazează pe un chestionar la care au răspuns 1,500 de români. Întrebările au vizat nivelul de informare în ceea ce privește prevenția cancerului și comportamentul legat de investigații și examene de screening. Răspunsurile au fost analizate în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel de educație. Studiul include și date furnizate în „Profilul de țară privind cancerul în România”, raport publicat în 2023 de către Comisia Europeană și Comitetul pentru sănătate al OCDE.
