Hora noastră românească… cine-o-nvârte să trăiască!
Mare bucurie a fost astăzi, la Școala gimnazială „Rareș Vodă” din Ploiești.
Și asta pentru că… o inspirată inițiativă a-ncins hora în curtea școlii și-a așezat pas dulce de tradiții în inimile copiilor și… nu numai!
Ansamblul de dansuri populare ,,Mugurașii”, aflat sub coordonarea doamnei instructor Argentina Nicoleta Dutescu, a adus în prim-planul evenimentului, câteva dansuri prahovene, în cadrul unui proiect susținut de către Consiliul Județean Prahova.
Pe parcursul activității, elevul Pavel David, din clasa a VI-a A a Școlii Gimnaziale ,,Andrei Mureşanu”, Ploiești a încântat spectatorii (părinți, bunici, cadre didactice, elevi) cu câteva piese din folclor, interpretate la orgă, moment în care, toți cei prezenți s-au încins în hore și au jucat cu drag și bucurie, după dat sfânt, nemuritor, așa cum îi stă bine oricărui român.
Emoționant, ingenios, cu… „gust” de tezaur din cele moștenite!
*** Prima menţionare a horei o aflăm la cronicarul Dimitrie Cantemir, în cartea sa „Descriptio Moldaviae” în 1716. Nu este nici o coincidenţă că acest lucru s-a întâmplat aproape de timpul când s-a făcut prima descriere a muzicii populare, respectiv lăutarii. Aceasta datează din 1688 şi apare în „Biblia de la Bucureşti” de Şerban Cantacuzino. Hora este observată, descrisă în scrierile de Franz – Josef Sulyer în „Istoria Daciei transalpine” ( Viena 1781-1792 ).
În secolul 19 „primavara popoarelor” încurajează studiul culturilor naţionale.
Doi ani după mişcările revoluţionare din 1850, Anton Pann scrie unsprezece melodii în „Spitalul amorului” ( sau Cântătorul dorului ).
Béla Bartók publică în 1918 „Dansuri populare romaneşti” şi „Muzica populara românească din Maramureş”. Dar nu este primul scriitor care se concentrează pe comori melodice din România.Nu se cunoaşte creatorul original, hora rămâne dansul reprezentativ al românilor. Izvoarele dansului se trage din trecutul îndepărtat,la traci şi geto-daci. Din cele mai vechi timpuri viaţa cotidiană a poporului a fost însoţită de dansurile de colectivitate, în care s-a reflectat energia emoţională: „Hora”, „Sârba”, „Bătuta”, „Brâul” „Învîrtita”, „Trei lemne”, etc.
Articolul Minunat proiect educational: jocul traditional in inimile si pasii elevilor de la Scoala „Rares Voda” apare prima dată în Primar in Prahova.
