Dovezile materiale descoperite intamplator demonstreaza ca actualul teritoriu al comunei prahovene COLCEAG (in hotarul Baraganului) a fost locuit din cele mai vechi timpuri.
La vest de satul Colceag, in Punctul PARAPET – in anul 1981, efectuandu-se amplasarea conductelor pentru irigat, a fost dezvelita o vatra de locuit la o adancime de aproximativ 2,20 m. adancime, la baza movilei ( ) in partea de nord, unde au fost gasite unelte din piatra slefuite, topor perforat, obiecte din cupru, oca ceramica bine arsa probabil in cuptoare inchise , decorate cu gust. Specialistii Muzeului de Arheologie al judetului Prahova, chemati de d-l PANAIT T. NICOLAE- in acea perioada profesor de istorie la Scoala generala cu clasele I-X Colceag, analizand uneltele, obiectele, ceramica si oasele gasite au ajuns la concluzia ca localitatea a fost locuita inca din neoliticul tarziu – aproximativ 4000 I. Hr. In perioada de destramare a gintei matriahale si apartinand unei forme de organizare – tribul.
Asadar satul COLCEAG, este cea mai veche vatra locuita, deocamdata, fata de celelalte sate componente ale comunei.
In anul 1914, intr-o vie din satul INOTESTI, a fost descoperit un tezaur cu monede dacice din sec. I dupa Hr. ( compus din 64 monede de argint in 13 variante ). Prezenta dacilor si daco-romanilor, in perimetrul comunei este dovedita si de unele descoperiri intamplatoare care s-au facut in urma amenajarii edilitar – gospodaresti.
La sud-vest de satul Colceag, in vatra satului Degerati, actual satul VILCELELE, in Punctul Cimitirul satului ( tiganie ) efectuandu-se sapaturi de silozuri pentru conservarea furajelor necesare sectorului zootehnic Degerati, s-au gasit resturi de ceramica, in vetre de locuire al caror aspect si tehnica de lucru sunt cu siguranta din epoca dacica si daco-romana.
Din perioada migratiilor si a feudalismului timpuriu nu au fost gasite inca dovezi materiale de locuire, ar trebui o cercetare mai atenta si sistematica care ar putea aduce unele dovezi. Daca pentru perioada feudalismului timpuriu si de trecere la cel dezvoltat nu avem documente despre existenta unei asezari in vatra comunei, incepand cu secolul al XV-lea, in unele documente emise de cancelariile domnesti atesta permanent existenta localitatilor componente ale comunei COLCEAG.
Localitatea Colceag, o gasim atestata documentar, pentru prima data, intr-un document din 1469, prin care Radu cel Frumos, domnul Tarii Romanesti, intareste jupanului Mihail din Rus si altora mai multe sate „… sa fie lor satul Rusii, toti Musatesti si Hilesti si racovita si Tatarai de langa Colceag”. Intr-un document din 1473 emis de cancelaria domneasca de la Tirgoviste, toponimul Colceag reapare ca ocina – … dat Bucovei…- 3).In secolul al XVIII-lea, intr-un document din 1774, se vorbeste de ” … slobozenia gospodarului Chirila din Colceag” 4). In anii 1799, 1831, 1836 si 1839, documentele precizeaza ca localitatea apartine lui Chirita, apoi serdarului Alexandru si logofetesei Elenca Saulescu, care era proprietareasa mosiei Colceag. De asemenea in 1839 satul Colceag, era vecin cu localitatea Parepa 5).
Traditia arata date referitoare ca denumirea localitatii Colceag, se apropie de denumirea atestata de documente, find legata de luptele duse de Matei Basarab si Vasile Lupu, sprijinit de cazacii ucrainieni in secolul al XVII-lea condus de un anume general Colceag. Desi nici un document nu atesta un asemenea conducator al cazacilor, consider ca numele de Colceag deriva din denumirea de Colceagu, care ar reprezenta numele boierului stapan al mosiei si satului din perioada secolului al XV-lea. Istorie, marturii. Merita cunoscute. Sunt aici in si pe pamantul binecuvantat al Prahovei, intr-un loc cu oamen gospodari si unde, lanurile rad in soare, aurii, pecete muncii localnicilor.
foto: ilustratie/ Facebook
Articolul Stiati? Colceagul are radacini tocmai in neoliticul tarziu apare prima dată în Primar in Prahova.